Gunoiul unuia este comoara altuia!
Vechiul proverb este la fel de actual ca și până acum. Coji de banană, așternutul de la animale chiar și gazonul tuns sunt considerate deșeuri, dar dacă sunt reciclate corect, pot reduce emisiile noastre de gaze cu efect de seră și chiar pot ajuta la regenerarea solurilor degradate..
Reciclând corect deșeurile noastre organice, putem păstra energia stocată, nutrienții și carbonul în interior. Aceste deșeuri pot fi apoi folosite pentru a hrăni tocmai solul care a crescut deșeurile pe care le aruncăm acum.
Returnarea deșeurilor organice în sol completează ciclul sol, plante, animale, deșeuri. Eșecul continuu de a finaliza acest ciclu a contribuit la încălzirea globală și la degradarea solurilor noastre.
Nu putem continua să luăm din sol fără să dăm înapoi.
În întreaga lume, se sugerează că până la 90% din alimentele pe care le consumăm au fost cultivate în sol sau hrănite de acesta. Acest lucru poate să nu fie o surpriză dar avem nevoie de sol nu numai pentru hrană. Hârtia, cauciucul, hainele și chiar medicamentele precum aspirina și morfina sunt toate cultivate din sol. Solul este, de asemenea, responsabil pentru cultivarea plantelor utilizate în digestoarele anaerobe care
ne furnizează energie electrică.
Considerați că solul este similar cu bateria telefonului mobil. Trebuie să încărcați bateria înainte de a vă putea folosi telefonul. La fel este și cu solul. Nu va continua să furnizeze fără să fie „reîncărcat” și aici intervin deșeurile noastre organice. Este energia de care are nevoie solul nostru pentru a continua să ne furnizeze hrană, haine și medicamente.
Compost
Există multe moduri prin care poți recicla deșeurile organice, dar cea mai comună este compostarea. Compostarea se referă în mod tradițional la descompunerea aerobă (cu oxigen). Cu toate acestea, există o descompunere alternativă, anaerobă (fără oxigen).
Descompunerea aerobă, sau compostarea la cald, este un proces în care microorganismele se hrănesc cu materie organică într-un mediu cu oxigen. Microorganismele lasă un material stabil, fibros, care poate fi aplicat pe sol. Totuși, în timpul acestui proces, se produce căldură și se eliberează dioxid de carbon. Acest lucru reduce valoarea nutritivă a materiei organice și lasă o amprentă semnificativă de carbon.
Descompunerea anaerobă, sau fermentația, este un proces în care microorganismele se hrănesc cu materie organică în lipsa oxigenului. Acest proces nu generează căldură și aproape nu se eliberează dioxid de carbon. Acest proces creează o hrană stabilă, plină de nutrienți, pre-digerată pentru sol, fără amprentă de carbon.
Tabelul alăturat evidențiază beneficiile descompunerii anaerobe față de cele aerobe. Reținerea mai mare a materiei organice, a nutrienților și a energiei face ca materia organică fermentată să fie mult mai bună pentru ameliorarea solului.
Materialinițial | Compostaerob | Compostanaerob | |
Materie primă – kg | 13,400 | 5,070 | 13,870 |
Materie uscată | 2,706.8 | 1,384.1 | 3,079.1 |
Materie organică | 2,130.6 | 1,384.1 | 2,080.5 |
Carbon Total | 1,072.0 | 441.1 | 1,040.3 |
Azot Total | 48.2 | 43.6 | 52.7 |
Azot Mineral | 6.7 | 1.5 | 2.8 |
Azot Organic | 41.5 | 42.1 | 49.9 |
Procentul C/N | 22:1 | 10:1 | 19:1 |
pH | 7.3 | 7.9 | 7.1 |
Energie MJ | 215.9 | 67.9 | 193.9 |
Bokashi
Bokashi este cuvântul japonez pentru „materie organică bine fermentată”. Compostul Bokashi este cel mai eficient mod energetic de a descompune resturile de materie organică pentru aplicarea pe sol.
Microorganismele eficiente (EM) adăugate la materia organică funcționează prin excludere competitivă (băieții buni intră în competiție cu cei răi) pentru a crea un mediu în care microbii anaerobi fermentativi pot domina. Această dominație este cea care duce la descompunerea materiei organice, sau mai precis, a substanțelor organice complexe în substanțe solubile mai simple.
De asemenea, microorganismele produc substanțe bio-active, cum ar fi enzime, vitamine, antimicrobiene și fitonutrienți care favorizează dezvoltarea plantelor și ajută la prevenirea bolilor.
NFU și-a stabilit obiectivul ca agricultura să atingă ZERO NET (emisii de CO2) până în 2040. Metodele tradiționale de compostare contribuie enorm la gazele cu efect de seră, ca să nu mai vorbim de deversarea effluentului în cursurile de apă.
Creșterea procentului de materie organică din sol nu numai că îmbunătățește sănătatea solului, fertilitatea și capacitatea de reținere a apei, ci înseamnă și că există mai mult carbon stocat. Aproximativ 50% din materia organică este carbon, prin urmare o creștere cu 1% a materiei organice din sol înseamnă încă 40.000 de tone de carbon pe hectar.
10 tone de materie organică (MO) echivalează cu aproximativ 5 tone de carbon (C)
În timpul proceselor tradiționale de compostare se pierde 62% (P)
10,000kgs (MO) – 62% (P) = 3,800kgs (OM)
5,000kgs (C) – 62% (P) = 1,900kgs (C)
Prin urmare, 10 tone de materie organică pierde 6.200 kg de materie organică și 3.100 kg de carbon
Rețeta Bokashi
De-a lungul anilor s-a dezvoltat următoarea metodă de a face grămezi Bokashi. Următoarele recomandări se aplică pentru ORICE materie organică adăugată la o grămadă Bokashi la scară largă.
1m³ materie organică
Raport C:N de 20:1
Umiditate % de 35-65
2L EM-1 activat (Microorganisme eficiente)
10kg pudra din scoica de mare (regulator de pH)
Pentru grămezi de dimensiuni mici și mijlocii, următoarea metodă „lasagna” funcționează bine.
Pasul 1:
Întindeți materia organică uniform pentru a crea primul strat. Grosimea de aproximativ 30-50 cm.
Pasul 2:
Adăugați umiditate în strat și/sau materie organică suplimentară. Noroiul de la vite a fost folosit în imagini.
Pasul 3:
Aplicați un strat de EM-1 activat si de praf de scoica de mare pe strat.
Pasul 4:
Repetați pașii de la 1 la 3 până când toată materia organică este folosită
Pasul 5:
Acoperiți grămada Bokashi pentru a crea un mediu anaerob, apoi lăsați cel puțin 6-8 săptămâni.
1 Comment
Mulțumesc pentru o bună informare. Sunteți bravo.