Carbonul lichid
18 octombrie 2022
Mecanismul EM în recuperarea solurilor salino-sodice
16 martie 2023
Show all

CONTROLUL SECETEI SI AL DEGRADARII SOLURILOR, IN CONTEXTUL SCHIMBARILOR CLIMATICE, PRIN APLICAREA TEHNOLOGIEI ECOLOGICE REGENERATIVE – partea I

Autori: Popescu Eugen, Nenciu Florin, Vladut Valentin Nicolae

Abstract

Sectorul agricol are o capacitate limitat─â de cre╚Ötere, din cauza limit─ârii disponibilit─â╚Ťii resurselor naturale precum terenurile fertile si apa necesara iriga╚Ťiilor. Ca urmare a nevoii de a ob╚Ťine productivit─â╚Ťi sporite, ├«n ultimele decenii au fost implementate o serie de tehnologii deficitare bazate pe utilizarea pe scar─â larg─â a substan╚Ťelor chimice sintetice, av├ónd un impact negativ major asupra ecosistemului natural, biodiversit─â╚Ťii ╚Öi serviciilor de mediu. De╚Öertificarea, degradarea acelerata a solurilor ╚Öi seceta, combinate cu activitatea antropic─â ╚Öi modific─ârile climatice, provoac─â pierderi anuale importante de sol ╚Öi  reduc ╚Öansele de ap─ârare naturala ├«mpotriva secetei ╚Öi a inunda╚Ťiilor. Impactul combinat al schimb─ârilor climatice, gestionarea defectuoas─â a terenurilor ╚Öi utilizarea nesustenabil─â a apei dulci afecteaz─â major productivitatea agricol─â, prin implementarea pe scara larga  practicilor nedurabile de gestionare a terenurilor. Acest capitolul ├«╚Öi propune s─â evalueze pe scurt cele mai eficiente strategii de reducere al impactului  negativ generat de schimb─ârile climatice asupra culturilor agricole, precum ╚Öi prevenirea sau inversarea procesului  de╚Öertificare ╚Öi pierdere sistematic─â a calit─â╚Ťii terenurilor ╚Öi a cantit─â╚Ťii de alimente produse. Practicile regenerative de management precum tehnologiile de prelucrare minim─â a solului, acoperirea culturilor ╚Öi mulcirea, inocularea cu microorganisme, ciclul nutrien╚Ťilor, echilibrul ├«ngr─â╚Ö─âmintelor organice sau aplicarea foliar─â ajut─â fermierii ├«n managementul solurilor s─ân─âtoase, capabile s─â creasc─â culturi ecologice, bogate in vitamine, f─âr─â a mai fi nevoie de utilizarea de substan╚Ťe chimice periculoase.

1. Introducere

Agricultura regenerativ─â este un concept bazat pe managementul fermei si regenerarea solului cu ajutorul mai multor principii ╚Öi tehnici care ├«nt─âresc ╚Öi refac func╚Ťiile ╚Öi s─ân─âtatea ecosistemului. Utilizarea pe termen lung a agriculturii regenerative a ar─âtat multe beneficii ├«n termeni de calitate ╚Öi profitabilitate pentru fermieri, precum ╚Öi ├«mbun─ât─â╚Ťirea mediului contribuind la men╚Ťinerea unui ecosistem agricol s─ân─âtos. Dat fiind ca nu este ├«ntotdeauna foarte clar modul ├«n care fiecare ac╚Ťiune contribuie la o mai bun─â gestionare a agriculturii ╚Öi atenuarea a secetei, acest capitol ├«╚Öi propune s─â reaminteasc─â elementele cheie pe care fermierii trebuie  s─â le ia  ├«n considerare ├«n agricultura regenerativ─â pentru a avea cele mai bune rezultate. Ar trebui s─â re╚Ťine╚Ťi c─â exist─â mai multe abord─âri care pot diferi ├«n func╚Ťie de circumstan╚Ťele locale, totu╚Öi, elementele descrise ├«n acest capitol servesc drept punct de pornire pentru practicienii ╚Öi cadrele universitare care doresc s─â ├«nve╚Ťe mai mult sau s─â aprofundeze unul dintre domeniile conexe.

Existen╚Ťa vie╚Ťii depinde ├«n mare m─âsur─â de bog─â╚Ťia ╚Öi s─ân─âtatea solurilor, de aceea structura solului, ├«mpreun─â cu disponibilitatea apei sunt cele mai valoroase resurse pentru umanitate. Degradarea anual─â a terenurilor agricole pune ╚Öi mai mult presiune asupra fermierilor, for╚Ť├óndu-i s─â foloseasc─â mai multe inputuri chimice, iar aceste practici pot duce ├«n cele din urm─â la fenomene extreme, cum ar fi seceta, inunda╚Ťiile ╚Öi ├«n cele din urm─â abandonarea solului [1]. Cu toate acestea, at├ót fermierii, c├ót ╚Öi factorii de decizie politic─â continu─â s─â neglijeze nevoia de conservare a s─ân─ât─â╚Ťii solului ╚Öi nu iau in considerare m─âsuri ferme chiar ╚Öi atunci c├ónd situa╚Ťia devine ├«ngrijor─âtoare.

Apa, mineralele ╚Öi materia organic─â se combin─â pentru a forma solul ├«ntr-un proces natural. Mineralele din sol sunt produse ├«n procesul de eroziune natural─â, ├«n timp ce materia organic─â se formeaz─â prin descompunerea plantelor ╚Öi a altor organisme care au murit. Mul╚Ťi oamenii de ╚Ötiin╚Ť─â consider─â formarea solului o resurs─â finit─â care nu poate fi re├«nnoit─â ├«n timpul duratei de viata umane. V─â propunem, ├«n acest capitol, mai multe tehnici utilizate ╚Öi validate pentru refacerea mai rapid─â a propriet─â╚Ťilor solului, ceea ce poate ajuta la recuperare acestuia ├«ntr-un timp foarte scurt , ├«n func╚Ťie de gradul de deteriorare a solului.

Solul degradat este descris ca o schimbare a propietatilor fizice, chimice ╚Öi biologice caracteristici care au ca rezultat o capacitate redus─â de a sus╚Ťine cre╚Öterea plantelor. Cele mai comune fenomene care apar de obicei sunt legate de faptul c─â solul pierde capacitatea de a furniza nutrien╚Ťi ╚Öi ap─â, ├«n timp ce compu╚Öii toxici limiteaz─â cre╚Öterea plantelor, in stratul superficial de sol lipse╚Öte con╚Ťinutul de materie organic─â, resursele subsolului sunt insuficiente pentru a sus╚Ťine r─âd─âcinile plantelor, rata de compactare este crescut─â substan╚Ťial, drenajul are loc cu dificultate, iar multe dintre microorganismele necesare sunt absente.

├Än cele mai frecvente cazuri, calitatea solului scade ca urmare a interven╚Ťiei antropice, ├«n timp ce unele cauze naturale agraveaz─â circumstan╚Ťe, conduc├ónd adesea la eroziune. Activitatea uman─â este cea mai frecvent─â cauz─â a degradarii solului agricol, dar ┼či pentru accelerarea eroziunii naturale a solului. Agricultura a degradat solurile P─âm├óntului ├«n ultimii 100 de ani, cu consecin╚Ťe dezastruoase, David R. Montgomery [2] estimeaz─â c─â omenirea pierde 0,3% din produc╚Ťia anual─â de hran─â din cauza eroziunii ╚Öi degrad─ârii solului. Degradarea ╚Öi pierderea solului a fost o problem─â ├«nc─â de la ├«nceputul agriculturii ╚Öi a jucat un rol major ├«n dispari╚Ťia civiliza╚Ťiilor trecute, inclusiv Mesopotamia, Grecia antic─â ╚Öi Imperiul Roman. Elementul care contribuie probabil cel mai mult la degradarea solul, mai important chiar dec├ót defri╚Öarea este activitatea de arat. Universitatea Stanford ├«ntr-un studiu din 2015 a estimat rata de degradare a solului vegetal la nivel Mondial la o valoare de 70%, cu marje ├«ntre 54% ├«n Africa ╚Öi 74% ├«n America de Nord [3]. ├Än acest moment, nu exist─â o perioad─â de restaurare alocat─â, deoarece erod─âm solul de 20 de ori mai repede dec├ót il regener─âm. Solurile degradate au o stare de s─ân─âtate precar─â, reduc├ónd capacitatea ecosistemului de a asigura ap─â ╚Öi substan╚Ťe nutritive pentru plante ╚Öi afect├ónd re╚Ťeaua nutritiv─â a solului. Solurile degradate au o structur─â slab─â atribuit─â lipsei de biodiversitate a solului, care provoac─â inunda╚Ťii, eroziune ╚Öi produc╚Ťie sc─âzut─â. Apa nu poate p─âtrunde ├«n structurile inferioare ale solului, astfel ├«nc├ót apa rezultata din ploi urmeaz─â fluxul gravita╚Ťional, transport├ónd cantit─â╚Ťi majore de minerale ╚Öi s─âruri c─âtre apele subterane, r├óuri sau lacuri. ├Än timpul perioadei de secet─â, nu va exista umiditate, iar rezervoarele apelor subterane nu se vor reumple u╚Öor, plantele vor fi stresate, iar productiile la gectar vor scadea foarte repede. La tropice ├«n special pe terenurile fertile, deteriorarea solului este prevalent. Eroziunea natural─â cauzat─â de v├ónt, soare, ploi severe ╚Öi managementul uman sunt cele mai frecvente cauze.

Este esen╚Ťial s─â ├«n╚Ťelegem c─â managementul agricol defectuos ├«nainte ╚Öi ├«n timpul secetei are un efect sinergetic asupra propriet─â╚Ťilor solului. Degradarea terenurilor ├«n zone aride, semiaride, ╚Öi zonele subumede pot fi generate de diver╚Öi factori externi, inclusiv schimbarea climatic─â, iar peisajul poate duce la de╚Öertificare. De┼čertificarea poate fi ireversibil─â dac─â nu s-a intervenit la timp, mai ales cand mediul devine prea uscat si solul devine ╚Öi mai degradat prin eroziune ╚Öi compactare. Unul dintre cele mai importante evenimente ambientale periculoase din istoria recent─â a fost American Dust Bowl ├«n anii 1930ÔÇô1936, c├ónd furtuni mari de praf au m─âturat vegetatia din zone semnificative de teren, ceea ce face ca 75% din calitatea ini╚Ťial─â a solului s─â se fi pierdut [4]. Coment├ónd despre American Dust Bowl, pre╚Öedintele SUA Franklin D. Roosevelt a spus ÔÇ×Na╚Ťiunea care ├«╚Öi distruge solul, se autodistrugeÔÇŁ, o remarc─â care este ├«nc─â relevant─â pentru practici moderne de management al culturilor. Furtunile, ploile toren┼úiale, inunda┼úiile ┼či secetele devin din ce ├«n ce mai frecvente ┼či intense ca urmare a schimb─ârilor climatice. ├Än fiecare an, deteriorarea solului se ├«nr─âut─â╚Ťe╚Öte, plantele devin stresate, iar randamentele scad. Managementul solului este, a╚Öadar, un element esen╚Ťial al agriculturii sustenabile.

Managementul regenerativ adecvat al solului va ├«ncetini sau va opri degradarea solului ╚Öi va ├«ncepe s─â reconstruiasc─â fertilitatea solului. Managementul ar trebui s─â se concentreze pe ob╚Ťinerea s─ân─ât─â╚Ťii plantelor care nu au nevoie de tratamente chimice intense din moment ce este dovedit c─â un sistem imunitar ridicat protejeaz─â culturile de boli ╚Öi atacuri de insecte. Cresterea imunitatii plantelor va fi reflectata ├«n productii ridicate, produse de calitate, plantele vor avea rezisten╚Ť─â crescut─â la boli ╚Öi la atacurile d─âun─âtorilor. ├Än acela╚Öi timp, solul va deveni mai s─ân─âtos, plin de nutrien╚Ťi, cu o lant trofic al solului activ ╚Öi bogat. Solurile s─ân─âtoase cu un raport echilibrat de nutrien╚Ťi, promoveaz─â activitatea biologic─â ridicat─â ╚Öi reumple rezervoarele apelor subterane, ajut├ónd plantele sa reziste mai bine la seceta. Pentru a opri degradarea solului, o aten┼úie deosebit─â trebuie acordat─â fenomenelor care produc eroziunea natural─â ┼či ├«ntineresc degradarea solul, ├«n timp ce activit─â╚Ťile umane trebuie s─â se schimbe rapid. Practicile de regenerare a solului capteaz─â o parte important─â din cantitatea necesar─â de carbon din sol, permi╚Ť├ónd omenirii s─â men╚Ťin─â controlul asupra schimb─ârilor climatice. Carbonul permite structura solului s─â func╚Ťioneze ca un burete, fiecare gram de carbon absorbind 8 grame de ap─â. Pe l├óng─â efectul pozitiv asupra procesului de mineralizare, carbonul ajut─â la construirea structurii solului, care ajut─â la furnizarea de aer, ap─â ╚Öi substan╚Ťe nutritive plantelor. Plantele, ├«n r─âspuns, emit carbon lichid prin r─âd─âcinile lor, cresc├ónd, ╚Öi mai mult, sinergiile ╚Öi absorbtia apei. Acest fenomen apare mai frecvent c├ónd se evit─â lucr─ârile agresive asupra solului si nu sunt aplicate ├«ngr─â┼č─âmintelor ┼či biocide sintetice. Tehnicile, dac─â sunt aplicate f─âr─â discern─âm├ónt au rezultatul opus, eliberand carbonul in atmosfera. Figura 1 ilustreaz─â cea mai comun─â abordare a agriculturii regenerative la trei niveluri de management: recunoa╚Öterea obiectivelor ╚Öi beneficiilor, s─â ├«n╚Ťeleag─â conceptele fundamentale ╚Öi s─â pun─â ├«n practic─â cele mai bune practici. Agricultura regenerativ─â necesit─â o reproiectare complet─â a sistemului de agricultur─â, a╚Öa cum ╚Öi o schimbare ├«n procedurile ╚Öi metodele utilizate ├«n agricultura industriala ╚Öi a angajamentului pe termen lung al fermierilor.

Las─â un r─âspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *