Cum influenteaza EM® oligomineralele
29 noiembrie 2021
Impactul EM® asupra dezvoltarii radacinilor
2 decembrie 2021
Show all

Cum influenteaza biologia solului azotul (N) din ferma

Importan╚Ťa biologiei solului ╚Öi a activit─â╚Ťii sale nu este luat─â ├«n calcul atunci c├ónd fermierul ├«╚Öi calculeaz─â inputurile de azot pentru sezonul respectiv. Neluarea ├«n calcul a proceselelor biologice din sol este ceea ce limiteaz─â fermierii s─â eficientizeze la maxim inputurile de azot din ferm─â. De asemenea, a╚Öa se explic─â ╚Öi faptul c─â fermierii trebuie s─â aplice din ce ├«n ce mai mult azot pentru a ob╚Ťine acelea╚Öi rezultate. Majoritatea pierderilor se datoreaz─â biologiei s─ârace a solului ╚Öi a structurii slabe a acestuia. Pentru a demonstra acest punct de vedere explic─âm in continuare mecanismele de ob╚Ťinere a azotului ├«n sol ╚Öi cum azotul este pierdut.

Cum aducem azotul în sol

Fixarea

Bacteriile și rădăcinile plantelor transformă azotul din atmosferă în amoniac, care poate fi folosit de plante prin procesul de nitrificare. Acest lucru a fost testat pe scară largă și este general acceptat faptul că trifoiul poate produce 25 kg N pe tonă.

Mineralizarea

Materia organic─â din sol ├«n sol este descompus─â prin ac╚Ťiunea microorganismelor. Aceast─â descompunere produce amoniac, care poate trece prin procesul de nitrificare. Deoarece acest lucru este biologic, procesul este puternic influen╚Ťat de temperatur─â, umiditate, pH ╚Öi aerare printre altele. ├Än condi╚Ťii bune ╚Öi cu o biologie activ─â a solului, pute╚Ťi ob╚Ťine p├ón─â la 15 kg de azot liber per procent de materie organic─â ├«n sol. Deci, dac─â ave╚Ťi 5% materie organic─â ├«n sol, acesta se poate mineraliza in 75 kg N. La polul opus, pu╚Ťin─â materie organic─â, aerare slab─â si biologie s─ârac─â a solului ├«nsemna c─â mineraliza╚Ťi foarte pu╚Ťin sau chiar pierde╚Ťi azotul prin fixare. Deci, trebuie s─â ne asigur─âm c─â vom ad─âug─âm constant materie organic─â, lucr─âm la structura solului ╚Öi ca avem o biologie activ─â pentru a maximiza mineralizarea.

Nitrificarea

Bacteriile din sol transform─â inputurile de azot din amoniac in nitrati. Acest proces se nume╚Öte nitrificare. Compu╚Öii cum ar fi nitri╚Ťii, nitra╚Ťii, amoniacul sunt folosi╚Ťi de plante pentru sinteza proteinelor vegetale. Ureea de exemplu, ureea este descompus─â printr-o enzim─â ÔÇô ureaza – ├«n amoniac, apoi intr─â in procesul de nitrificare. Ureaza se poate g─âsi ├«n semin╚Ťe, plante ╚Öi microorganisme, dar este predominant produs─â de microorganismele din sol. Multe animale elimin─â ureea prin urin─â. Microorganismele solului se hr─ânesc cu urin─â animal─â, produc├ónd ureaza pentru a transforma ureea ├«n amoniac, care este apoi u╚Öor accesibil─â plantelor.

Modurile prin care se pierde azotul din sol

Denitrificarea

Denitrificarea este un proces biologic care apare din cauza lipsei de oxigen în sol. Deoarece bacteriile nu au acces la oxigenul din atmosferă, folosesc oxigenul din molecula nitratilor ceea ce rezultă într-un gaz care se pierde în atmosferă. Cele mai expuse acestui fenomen sunt solurile grele (lutoase), cele compactate , solurile intens exploatate pe care se formează crustă chiar și pe solurile acoperite in exces cu paie. Modurile prin care putem reduce probabilitatea ca denitrificarea să se întâmple sunt:

ÔÇó ├Ämbun─ât─â╚Ťirea drenajului
ÔÇó Reducerea compactarii
ÔÇó ├Ämbun─ât─â╚Ťirea structurii solului
ÔÇó Echilibrarea raportului C / N
ÔÇó ├Ämbun─ât─â╚Ťirea activit─â╚Ťii microbiene

Volatilizarea/ hidroliza ureei
Acest lucru se ├«nt├ómpl─â c├ónd ureea se combin─â cu ap─â ╚Öi devine amoniac. Dac─â acesta intr─â imediat ├«n contact cu solul, atunci poate fi pierdut prin denitrificare. Aceste procese sunt accelerate de temperaturi ╚Öi precipita╚Ťii etc. 30% din inputurile de azot pot fi pierdute ├«n aceast─â faz─â. Aceste pierderi pot fi reduse prin folosirea inhibitorilor, ├«ncorporarea ├«n sol ╚Öi o ploaie sau irigare dup─â aplicare.


Levigarea
Levigarile sunt cauzate ├«n primul r├ónd datorit─â faptului c─â nitratul este o molecul─â ├«nc─ârcat─â negativ, astfel ├«nc├ót se deplaseaz─â descendent prin profilul solului, ceea ce conduce ├«n mod evident la pierderi. Ce influen╚Ťeaz─â levigarea sunt ploile abundente sau supra irigarea, cantit─â╚Ťile mari de nitra╚Ťi din sol, de ex. supra fertilizare ╚Öi solurile saturate. Modurile prin care putem reduce probabilitatea ca acest lucru s─â se ├«nt├ómple sunt:
ÔÇó Reducerea nivelurilor de nitra╚Ťi (reducerea ├«ngr─â╚Ö─âmintelor cu azot)
ÔÇó ├Änt├órzierea conversiei nitra╚Ťilor (inhibitori)
ÔÇó Activitate biologic─â ridicat─â a solului


Cum poate ├«mbun─ât─â╚Ťi EM┬« aceste procese biologice?


Punctele de mai sus prezint─â impactul imens al microorganismelor ├«n ob╚Ťinerea de azot pentru plantele noastre. Prin folosirea inputurilor biologice, ├«n cazul acesta EM┬«, putem ├«mbun─ât─â╚Ťi aceste procese:
ÔÇó Accelera╚Ťi procesul biologic ├«n sol
ÔÇó Fixa╚Ťi mai mult azot atmosferic
ÔÇó Reducerea levig─ârii azotului


EM┬« stimuleaza descompunerea resturilor vegetale din sol, ajutand astfel la eliberarea azotului rezultat din reciclarea acestora. ├Än plus, efectul EM┬« asupra ├«mbun─ât─â╚Ťirii aer─ârii ╚Öi a structurii solului reduce la minim volatilizarea. Mai jos sunt c├óteva studii publicate care demonstreaz─â efectul EM┬« asupra cre╚Öterii procentului de azot din sol.

Date experimentale
├Än acest studiu publicat ├«n Jurnalul European de Agronomie, s-a ar─âtat efectul aplic─ârii pe termen lung al microorganismelor eficiente EM┬« la cultura ╚Öi cre╚Öterea produc╚Ťiei de orez. Rezultatele au ar─âtat ca aplicarea pe termen lung au determinat modific─âri semnificative ale propriet─â╚Ťilor fizico-chimice ale solului. Materia organic─â din sol, azotul total, azotul usor hidrolizabil alcalin si potasiul disponibil eu fost semnificativ mai mari (p < 0.05) pe lotul pe care s-a aplicat EM┬« si pe lotul pe care s-a aplicat compost, decat pe lotul de control. Fosforul si potasiul disponibil a fost semnificativ mai mare pe lotul pe care s-a aplicat EM┬«, decat pe lotul pe care s-a aplicat compost ob╚Ťinut prin metoda clasic─â (tabel 2)

Link: https://cdn-asset-mel-1.airsquare.com/…/long-term-em…


Un alt studiu (Lim, Pak, & Jong, 1997), efectuat ├«n Coreea, a analizat efectul trat─ârii cu EM┬« asupra con╚Ťinutului de nutrien╚Ťi din sol. Tratamentul cu EM┬« a dus la cre╚Öterea con╚Ťinutului de nutrien╚Ťi solubili. Con╚Ťinutul de azot solubil, fosfor ╚Öi potasiu a crescut cu 4,4, 3,6 ╚Öi respectiv 2,8 mg / 100g de sol. Cre╚Öterea con╚Ťinutului de N, P ╚Öi K solubil poate fi atribuit─â activit─â╚Ťii fixatorilor de azot ╚Öi a acizilor organici excreta╚Ťi de diferitele microorganisme din EM┬«. (tabel 3)

Link: https://cdn-asset-mel-1.airsquare.com/…/em-effect-on…

├Än urm─âtorul studiu publicat ├«n Jurnalul biologic agricol ╚Öi horticultur─â ├«n 2011, cu titlul „Microorganisme eficiente” (EM): un agent eficient de ├«nt─ârire a plantelor pentru tomatele cultivate ├«n spatii protejateÔÇŁ. Mineralizarea azotului ├«n etapele avansate ale experimentului a fost mai mare ├«n cazul tratamentului cu EM┬«. S-a constat de asemenea o disponibilitate mai buna si mai uniforma a azotului pentru plantele tratate cu EM┬«, si in combina╚Ťie cu aplicarea directa a prafului de roca a crescut ├«n mod clar randamentul ╚Öi a favorizat s─ân─âtatea plantelor.

Link: https://cdn-asset-mel-1.airsquare.com/…/effective-micro…

Tehnologia EM® este o tehnologie sigura si prietenoasa cu mediul.

Este folosita cu succes de peste 30 de ani in toata lumea.

Poate fi folosita in agricultura ecologica.

Las─â un r─âspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *