Tehnologia EM, introdusă de profesorul Teruo Higa, a fost concepută inițial pentru îmbunătățirea calității solului și accelerarea descompunerii materiei organice. Pe măsură ce utilizarea sa s-a extins în aplicații foliare și în diferite sisteme agricole, cercetările au început să analizeze și efectul EM asupra presiunii bolilor și dăunătorilor.
Rezultatele obținute în numeroase studii și aplicații de teren indică faptul că EM nu acționează printr-un mecanism de tip „pesticid”, ci prin modificarea ecologiei microbiene din sol și de pe suprafața plantelor.
–
Principiul de bază prin care EM contribuie la reducerea presiunii patogene este cunoscut în ecologie sub denumirea de excludere competitivă (principiul lui Gause). Acesta afirmă că două populații care concurează pentru aceleași resurse nu pot coexista stabil într-un mediu constant; în timp, populația cu avantaj ecologic va deveni dominantă.
Aplicarea probioticelor EM introduce și stimulează microorganisme benefice care pot limita dezvoltarea agenților patogeni prin trei mecanisme principale:
–
Bacteriile lactice, componente importante ale consorțiilor EM, contribuie la scăderea pH-ului local și la crearea unui mediu nefavorabil pentru numeroși patogeni fungici și bacterieni. În paralel, aceste bacterii susțin dezvoltarea altor microorganisme benefice, precum actinomicetele, cunoscute pentru rolul lor antagonistic față de fungi patogeni.
Pe lângă competiția directă, activitatea metabolică a microorganismelor EM este asociată cu reducerea stresului oxidativ și cu susținerea mecanismelor naturale de apărare ale plantelor.
–
În diferite sisteme de cultură, utilizarea EM a fost asociată cu reducerea incidenței și severității unor boli importante:
Studii experimentale au arătat că solurile tratate cu EM pot deveni soluri supresoare pentru anumite boli transmise prin sol, concomitent cu îmbunătățirea structurii solului, a agregării și a drenajului.
–
Cercetările recente indică faptul că aplicarea EM poate contribui la îmbunătățirea toleranței plantelor la stresuri abioticе, precum salinitatea. În astfel de condiții, plantele tratate cu EM au prezentat:
Aceste efecte fiziologice sunt corelate cu o capacitate mai bună a plantelor de a face față presiunii patogene în condiții de stres.
–
Utilizarea probioticelor EM nu înlocuiește practicile agronomice de bază și nu trebuie interpretată ca un substitut direct pentru măsurile fitosanitare atunci când presiunea bolilor este extrem de ridicată. Rolul EM este acela de a susține echilibrul biologic al solului și plantelor, reducând condițiile favorabile pentru dezvoltarea patogenilor.
–
Probioticele EM contribuie la protecția biologică a culturilor prin mecanisme ecologice și fiziologice, nu prin acțiune chimică directă. Prin stimularea microorganismelor benefice, crearea unui mediu microbian stabil și susținerea metabolismului plantelor, Tehnologia EM poate fi integrată eficient într-o strategie de management biologic al bolilor.
–
