În agricultură și în horticultură se produc cantități enorme de materiale organice care nu sunt consumate și pot fi considerate deșeuri. În mod tradițional, aceste materiale au fost compostate, iar compostul a fost folosit ca îngrășământ pe terenuri. În timpul acestui proces tradițional de compostare, o mare parte din materia organica este pierduta sub formă de căldură și CO2. În consecință, raportul carbon / azot (C / N) este foarte redus comparativ cu materialul original. Raportul C / N al compostului este prea mic pentru o creștere optimă a plantelor. Nivelul energetic al compostului nu suportă în mod optim creșterea plantelor, iar compușii care conțin N vor fi utilizați ca sursă de energie pentru viața solului, ducând la o lipsă relativă a azotului. În plus, emisiile enorme de CO2 reprezintă o povară mare pentru mediul înconjurător. Odată cu creșterea rapidă a populației lumii, avem nevoie de toată materia organică pentru a crește alimentele și hrana pentru animale și trebuie să avem grijă de mediul înconjurător. În loc de compostarea tradițională, este disponibilă o altă metodă pentru tratarea acestor deșeuri: Bokashi, care este cuvântul japonez pentru „materie organică bine fermentată”. Materialele organice sunt depozitate etanș. În timpul acestui proces, compusii chimici sunt descompuși de microorganisme. Datorită lipsei de oxigen, totuși, materia organica nu este descompusa complet în CO2, apă și căldură. Comparativ cu compostarea tradițională este posibilă reducerea considerabilă a pierderilor de energie și a emisiilor de CO2 c atunci când se face Bokashi în locul compostului.
S-a efectuat un experiment cu iarba cosită de pe marginea șoselelor.
Temperatura materialului a arătat diferențe remarcabile între rândurile tradiționale de compost și rândurile Bokashi (Figura 3). Degradarea aerobă a materiei organice din compost a condus la producerea de CO2 și pierderi de căldură, acestea din urmă explicând temperaturile ridicate ale acestor rânduri. Materialul vine după cosire, cu o temperatură mai mare decât temperatura mediului (39 ° C). Totuși, în rândurile Bokashi temperatura a scăzut rapid la valori apropiate de temperatura mediului. Nu s-au înregistrat pierderi mari de căldură ceea ce indică faptul că materialul nu a fost fermentat complet la CO2, H2O și căldură. Acest lucru a fost confirmat prin cântărirea și analizarea materialului după 6 (2013) sau 8 (2015) săptămâni (Tabelul 2). Cantitatea totală de material a scăzut ușor atunci când a fost transformată în Bokashi, în timp ce o cantitate extraordinară de material a fost pierdută în procesul tradițional de compostare.
Concluzii:
Producerea de Bokashi comparativ cu metoda traditionala de compostare:
– mai putine pierderi de nutrienti
– reducerea considerabila a emisiilor de CO2, CH4, NO2
– pe unitate de produs finit, o amprentă de carbon de 27 de ori mai mică
– este nevoie de mai puțină muncă deoarece nu trebuie aerisit în mod regulat
