În agricultură și horticultură se produc cantități foarte mari de materie organică: resturi vegetale, masă verde, gunoi de grajd, reziduuri din procesare. Modul în care aceste materiale sunt tratate determină dacă ele devin o resursă biologică valoroasă sau o sursă majoră de pierderi de carbon și energie.
În mod tradițional, aceste materiale sunt compostate aerob. Deși compostul este un produs stabil și ușor de utilizat, procesul prin care este obținut implică pierderi semnificative de carbon, energie și nutrienți.
–
Materia organică nu este doar un suport pentru nutrienți, ci o formă de energie biologică stocată. Carbonul reprezintă structura de bază a acestei energii, iar modul în care este gestionat determină eficiența întregului sistem agricol.
Atunci când materia organică este descompusă rapid în prezența oxigenului, o mare parte din carbon este pierdut sub formă de CO₂, iar energia conținută este disipată sub formă de căldură.
–
Compostarea clasică este un proces aerob, bazat pe activitatea microorganismelor care consumă oxigen. Aceste microorganisme descompun rapid materia organică, generând:
În timpul acestui proces, raportul carbon/azot (C/N) scade considerabil față de materialul inițial. Deși rezultatul este un compost stabil, nivelul energetic al materialului este mult redus.
În practică, o parte importantă din azotul rămas ajunge să fie utilizat de microbi ca sursă de energie, ceea ce poate duce la o disponibilitate suboptimă a azotului pentru plante în primele faze după aplicare.
–
Bokashi utilizează un proces anaerob, în care materia organică este fermentată în absența oxigenului. În acest mediu, degradarea completă a carbonului în CO₂ și apă este limitată.
Microorganismele fermentative transformă compușii organici în:
Aceste substanțe păstrează carbonul într-o formă biologic activă, ușor de integrat ulterior în sol.
–
Într-un experiment realizat pe masă vegetală (iarbă cosită de pe marginea drumurilor), au fost comparate două metode: compostarea aerobă clasică și fermentația Bokashi.
Un prim indicator relevant a fost temperatura materialului:
Absența temperaturilor ridicate în Bokashi indică faptul că materia organică nu a fost oxidată complet la CO₂, H₂O și căldură.
Cântărirea materialului după 6–8 săptămâni a confirmat acest lucru: pierderile de masă au fost minime în Bokashi, în timp ce în compostarea aerobă o cantitate foarte mare de material a fost pierdută.
–
Diferențele dintre cele două procese nu sunt doar agronomice, ci și climatice.
Comparativ cu compostarea tradițională, Bokashi conduce la:
Aceste diferențe devin critice într-un context în care agricultura trebuie să producă mai mult, cu un impact climatic mai redus.
–
Bokashi nu oferă doar materie organică, ci energie biologică activă. Carbonul conservat este utilizat de microbiologia solului pentru:
Compostul oferă stabilitate pe termen lung, însă Bokashi oferă impuls biologic. În multe sisteme, cele două pot fi complementare, dar efectele lor nu sunt identice.
–
Diferența dintre Bokashi și compostarea aerobă nu este una ideologică, ci energetică și biologică.
Bokashi conservă carbonul și energia materiei organice, în timp ce compostarea aerobă stabilizează materialul cu pierderi semnificative. Alegerea metodei trebuie făcută în funcție de obiective: refacerea rapidă a biologiei solului, reducerea amprentei de carbon sau stabilizarea pe termen lung.
–
