EM pentru casa
13 martie 2018
IMBUNATATIREA SI DEBLOCAREA FOSFORULUI (P) CU EM®
5 iunie 2018
Show all

EM pentru sanatate

Ce influen╚Ťeaz─â sistemul nostru imunitar?

„Moartea pandeste ├«n intestinul nostru” – a fost predat─â de Paracelsus ├«n secolul al XVI-lea. Prin urmare, opinia general acceptat─â ╚Öi logic justificat─â este c─â 65 p├ón─â la 85% din eficien╚Ťa sistemului nostru imunitar este legat─â de procesul de digestie. Care este impactul mediului asupra celui mai important factor al sistemului nostru imunitar?

Stilul ┬ámodern de viat─â ╚Öi de alimenta╚Ťie au dus la tulbur─âri ┬áale digestiei , una dintre cele mai frecvente afec╚Ťiuni ale oamenilor din ╚Ť─ârile industrializate. Potrivit cercet─ârilor efectuate de Organiza╚Ťia Na╚Ťiunilor Unite, un agricultor indian, care utilizeaz─â ├«n principal diete vegetariene din motive economice, ├«╚Öi satisface nevoile fiziologice de trei ori pe zi. De obicei dureaz─â mai pu╚Ťin de 2 minute. Media la cet─â╚Ťenii din ┬á╚Ť─ârile industrializate este de un scaun doar o dat─â la dou─â zile. ╚śi acest proces dureaz─â de obicei mai mult de 15 minute. O diferen╚Ť─â a╚Öa mare de timp la digestia alimentelor ├«n intestine are, ├«n mod evident, efecte adverse. Cu c├ót substan╚Ťa organic─â st─â in mediu umed la 37C mai mult, cu at├ót mai repede se stric─â. Putrefac╚Ťia ├«nseamn─â dezvoltarea unor tulpini bacteriene nedorite, ceea ce duce la ├«nlocuirea florei bacteriene dorite ╚Öi domina╚Ťia bacteriilor d─âun─âtoare ├«n sistemul biologic. ┬áCa urmare, bacteriile ├«╚Öi las─â secre╚Ťiile ├«n sistem, perturb├ónd astfel func╚Ťiile noastre corporale. Putrefac╚Ťia este ├«n ├«ntregime benefic─â pentru natur─â, deoarece masa organic─â este at├ót de izolat─â de ciclul vital ├«nc├ót nu va constitui o baz─â nutritiv─â pentru alt─â via╚Ť─â. Folosim masa organic─â stocat─â astfel, plantele ╚Öi animalele putrede sub form─â de petrol ╚Öi al╚Ťi combustibili fosili. R─âd─âcinilor plantelor nu le plac putreziciunile. ┬áCu toate acestea, natura a asigurat ca ╚Öi acest material sa poata fi inclus din nou ├«n ciclul vital.

Sistemul imunitar „├«╚Öi are r─âd─âcinile” in sistemul nostru gastro-intestinal.

Sistemul gastrointestinal este un „organ” care are cel mai intens contact cu lumea exterioar─â. Prof. Monika Kr├╝ger, medic veterinar ╚Öi director al Institutului de Bacteriologie ╚Öi Micologie din cadrul Universit─â╚Ťii din Lipsk, ilustreaz─â sistemul gastrointestinal ├«n prelegerea sa – ca o lume exterioar─â care a intrat ├«n interior. Acest organ acoperit cu membran─â mucoas─â are o suprafa╚Ť─â de aprox. 400 m2. Un pl─âm├ón are o suprafa╚Ť─â de 70 – 90 m2, pielea – doar 2 m2. 400 m2 de arie digestiv─â decide ce poate intra ├«n corpul nostru. Acest sistem de control, primul care evalueaz─â produsele provenite din exterior, este constituit din microorganisme care tr─âiesc pe, ├«n ╚Öi sub mucus ├«n mucoas─â. Formeaz─â un filtru biologic triplu. Orice substan╚Ť─â trebuie s─â dep─â╚Öeasc─â aceast─â barier─â ├«nainte de a primi permisiunea de a intra ├«n corpul nostru. Biologii au descoperit, de asemenea, c─â celulele corpului uman comunic─â ├«n mod activ cu microorganismele care tr─âiesc ├«n intestine. Se pare ca celulele corpului, folosind un fel de lumina laser, spun organismului unicelular din intestin ceea ce este bun pentru corpul nostru si ce nu este. Microorganismele ├«mpreun─â cu corpul formeaz─â propriul lor spa╚Ťiu, ├«n care, la o temperatur─â de 37 ┬░ C, un flux constant de nutrien╚Ťi ╚Öi o umiditate suficient─â, pot avea o via╚Ť─â ├«nc├ónt─âtoare. Dac─â acest spa╚Ťiu moare, microorganismele din intestinul nostru ar fi de asemenea moarte. Prin urmare, comportamentul simbiotic cre╚Öte ╚Öansele de supravie╚Ťuire.

Stresul modific─â structura microorganismelor din sistemul nostru gastro-intestinal. Reac╚Ťiile puternice legate de stres au fost o condi╚Ťie pentru supravie╚Ťuirea omului ├«n trecutul ├«ntunecat. Ast─âzi sunt din ce ├«n ce mai rare. La ├«nceputul dezvolt─ârii omenirii, un culeg─âtor ╚Öi un v├ón─âtor puteau supravie╚Ťui pericolului numai dac─â aveau mecanisme clare ╚Öi rapide care s─â le permit─â s─â lupte sau sa fug─â. Ast─âzi, aceste mecanisme sunt considerate depravare social─â care d─âuneaz─â s─ân─ât─â╚Ťii noastre, deoarece fuga ╚Öi lupta nu mai sunt elemente determinan╚Ťe ale vie╚Ťii de zi cu zi. Reac╚Ťiile legate de stres ├«ncep deja ├«n momentul ├«n care se observ─â pericolul. Ast─âzi, pericolul este adesea aparent. Este o con╚Ötientizare care activeaz─â hipotalamusul pentru a produce CRF (factor de eliberare a corticotrofinei). CRF activeaz─â celulele responsabile ├«n glanda hipofiz─â. Glanda hipofiz─â produce ACTH (hormonul adrenocorticotropic). ACTH prin s├ónge ajunge la glandele adrenaline care produc imediat adrenalin─â. Consecin╚Ťa activit─â╚Ťii hormonului este faptul c─â se genereaz─â o t─ârie suplimentar─â a corpului, care este necesar─â pe timpul luptei sau a altor reactii si nu provoac─â o reducere a aportului de s├ónge din organele esen╚Ťiale. Receptoarele de energie, care nu sunt at├ót de importante pentru supravie╚Ťuire, sunt oprite. Sistemul gastrointestinal nu mai este congestionat. Cre╚Öterea este oprit─â. Cre╚Öterea ╚Öi dezvoltarea ulterioar─â sunt mai pu╚Ťin importante ├«n astfel de momente. Sistemul imunitar ├«╚Öi ├«nceteaz─â activitatea ├«n cel mai scurt timp, deoarece nu este crucial pentru supravie╚Ťuire s─â restabileasc─â func╚Ťionarea adenoidelor abcese ├«n faringe. Sistemul imunitar folose╚Öte o mul╚Ťime de energie – toat─â lumea poate s─â constate asta ├«n timpul bolilor cu febr─â. Mecanismul referitor la stres este at├ót de eficient ├«nc├ót, ├«n timpul transplantului, hormonii de stres sunt utiliza╚Ťi pentru a reduce reac╚Ťiile de ap─ârare ├«mpotriva corpurilor str─âine. ├Än timpul fugii sau a luptei, folosirea zonei frontale a cortexului cerebral nu are sens, deoarece procesul de g├óndire con╚Ötient─â este prea lent.

Partea din spate a creierului, zona reac╚Ťiilor instinctive, este suficient─â pentru a controla corpul. Este necesar s─â v─â dezactiva╚Ťi g├óndirea con╚Ötient─â. Cu toate acestea, sunt totusi consecin╚Ťe – stresul te face un prost! Uneori este nevoie de nebunie. Frica provoac─â inhibarea folosirii con╚Ötien╚Ťei, deoarece sistemul de hormoni de stres previne controlul proceselor de g├óndire. Pe m─âsur─â ce procesul de digestie este oprit, apar diferite tipuri de deplas─âri ├«n intestine. Rezultatul s─âu este instalarea rapid─â a putrefac╚Ťiei. Poate fi at├ót de intens─â ├«nc├ót organismul introduce opera╚Ťiunea de salvare de urgen╚Ť─â ╚Öi elimin─â aceast─â mas─â in putrefac╚Ťie sub form─â de diaree. Toat─â lumea, care cel pu╚Ťin o dat─â ├«n via╚Ť─â a ├«n╚Ťepenit de fric─â, ╚Ötie aceast─â reac╚Ťie, precum ╚Öi un miros intens, putrezit de fecale. Biotopul de microorganisme de putrefac╚Ťie trebuie s─â fie eliminat. Chiar dac─â diareea nu apare, pute╚Ťi recunoa╚Öte acest proces prin mirosul diferit al excrementelor. Mai t├órziu, microorganismele bune ajung din nou ├«n intestine ├«mpreun─â cu alimentele ╚Öi le permit s─â relanseze func╚Ťiile benefice pentru s─ân─âtate ╚Öi filtrul triplu biologic al mucoasei membranei. ├Än acest context, este evident c─â ar trebui s─â acorda╚Ťi o aten╚Ťie deosebit─â calit─â╚Ťii produselor consumate c├ót ╚Öi b─âuturilor ╚Öi a hranei probiotice pentru dumneavoastr─â ╚Öi pentru cei dragi.

Las─â un r─âspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *