Ce influențează sistemul nostru imunitar?
„Moartea pandeste în intestinul nostru” – a fost predată de Paracelsus în secolul al XVI-lea. Prin urmare, opinia general acceptată și logic justificată este că 65 până la 85% din eficiența sistemului nostru imunitar este legată de procesul de digestie. Care este impactul mediului asupra celui mai important factor al sistemului nostru imunitar?
Stilul modern de viată și de alimentație au dus la tulburări ale digestiei , una dintre cele mai frecvente afecțiuni ale oamenilor din țările industrializate. Potrivit cercetărilor efectuate de Organizația Națiunilor Unite, un agricultor indian, care utilizează în principal diete vegetariene din motive economice, își satisface nevoile fiziologice de trei ori pe zi. De obicei durează mai puțin de 2 minute. Media la cetățenii din țările industrializate este de un scaun doar o dată la două zile. Și acest proces durează de obicei mai mult de 15 minute. O diferență așa mare de timp la digestia alimentelor în intestine are, în mod evident, efecte adverse. Cu cât substanța organică stă in mediu umed la 37C mai mult, cu atât mai repede se strică. Putrefacția înseamnă dezvoltarea unor tulpini bacteriene nedorite, ceea ce duce la înlocuirea florei bacteriene dorite și dominația bacteriilor dăunătoare în sistemul biologic. Ca urmare, bacteriile își lasă secrețiile în sistem, perturbând astfel funcțiile noastre corporale. Putrefacția este în întregime benefică pentru natură, deoarece masa organică este atât de izolată de ciclul vital încât nu va constitui o bază nutritivă pentru altă viață. Folosim masa organică stocată astfel, plantele și animalele putrede sub formă de petrol și alți combustibili fosili. Rădăcinilor plantelor nu le plac putreziciunile. Cu toate acestea, natura a asigurat ca și acest material sa poata fi inclus din nou în ciclul vital.
Sistemul imunitar „își are rădăcinile” in sistemul nostru gastro-intestinal.
Sistemul gastrointestinal este un „organ” care are cel mai intens contact cu lumea exterioară. Prof. Monika Krüger, medic veterinar și director al Institutului de Bacteriologie și Micologie din cadrul Universității din Lipsk, ilustrează sistemul gastrointestinal în prelegerea sa – ca o lume exterioară care a intrat în interior. Acest organ acoperit cu membrană mucoasă are o suprafață de aprox. 400 m2. Un plămân are o suprafață de 70 – 90 m2, pielea – doar 2 m2. 400 m2 de arie digestivă decide ce poate intra în corpul nostru. Acest sistem de control, primul care evaluează produsele provenite din exterior, este constituit din microorganisme care trăiesc pe, în și sub mucus în mucoasă. Formează un filtru biologic triplu. Orice substanță trebuie să depășească această barieră înainte de a primi permisiunea de a intra în corpul nostru. Biologii au descoperit, de asemenea, că celulele corpului uman comunică în mod activ cu microorganismele care trăiesc în intestine. Se pare ca celulele corpului, folosind un fel de lumina laser, spun organismului unicelular din intestin ceea ce este bun pentru corpul nostru si ce nu este. Microorganismele împreună cu corpul formează propriul lor spațiu, în care, la o temperatură de 37 ° C, un flux constant de nutrienți și o umiditate suficientă, pot avea o viață încântătoare. Dacă acest spațiu moare, microorganismele din intestinul nostru ar fi de asemenea moarte. Prin urmare, comportamentul simbiotic crește șansele de supraviețuire.
Stresul modifică structura microorganismelor din sistemul nostru gastro-intestinal. Reacțiile puternice legate de stres au fost o condiție pentru supraviețuirea omului în trecutul întunecat. Astăzi sunt din ce în ce mai rare. La începutul dezvoltării omenirii, un culegător și un vânător puteau supraviețui pericolului numai dacă aveau mecanisme clare și rapide care să le permită să lupte sau sa fugă. Astăzi, aceste mecanisme sunt considerate depravare socială care dăunează sănătății noastre, deoarece fuga și lupta nu mai sunt elemente determinanțe ale vieții de zi cu zi. Reacțiile legate de stres încep deja în momentul în care se observă pericolul. Astăzi, pericolul este adesea aparent. Este o conștientizare care activează hipotalamusul pentru a produce CRF (factor de eliberare a corticotrofinei). CRF activează celulele responsabile în glanda hipofiză. Glanda hipofiză produce ACTH (hormonul adrenocorticotropic). ACTH prin sânge ajunge la glandele adrenaline care produc imediat adrenalină. Consecința activității hormonului este faptul că se generează o tărie suplimentară a corpului, care este necesară pe timpul luptei sau a altor reactii si nu provoacă o reducere a aportului de sânge din organele esențiale. Receptoarele de energie, care nu sunt atât de importante pentru supraviețuire, sunt oprite. Sistemul gastrointestinal nu mai este congestionat. Creșterea este oprită. Creșterea și dezvoltarea ulterioară sunt mai puțin importante în astfel de momente. Sistemul imunitar își încetează activitatea în cel mai scurt timp, deoarece nu este crucial pentru supraviețuire să restabilească funcționarea adenoidelor abcese în faringe. Sistemul imunitar folosește o mulțime de energie – toată lumea poate să constate asta în timpul bolilor cu febră. Mecanismul referitor la stres este atât de eficient încât, în timpul transplantului, hormonii de stres sunt utilizați pentru a reduce reacțiile de apărare împotriva corpurilor străine. În timpul fugii sau a luptei, folosirea zonei frontale a cortexului cerebral nu are sens, deoarece procesul de gândire conștientă este prea lent.
Partea din spate a creierului, zona reacțiilor instinctive, este suficientă pentru a controla corpul. Este necesar să vă dezactivați gândirea conștientă. Cu toate acestea, sunt totusi consecințe – stresul te face un prost! Uneori este nevoie de nebunie. Frica provoacă inhibarea folosirii conștienței, deoarece sistemul de hormoni de stres previne controlul proceselor de gândire. Pe măsură ce procesul de digestie este oprit, apar diferite tipuri de deplasări în intestine. Rezultatul său este instalarea rapidă a putrefacției. Poate fi atât de intensă încât organismul introduce operațiunea de salvare de urgență și elimină această masă in putrefacție sub formă de diaree. Toată lumea, care cel puțin o dată în viață a înțepenit de frică, știe această reacție, precum și un miros intens, putrezit de fecale. Biotopul de microorganisme de putrefacție trebuie să fie eliminat. Chiar dacă diareea nu apare, puteți recunoaște acest proces prin mirosul diferit al excrementelor. Mai târziu, microorganismele bune ajung din nou în intestine împreună cu alimentele și le permit să relanseze funcțiile benefice pentru sănătate și filtrul triplu biologic al mucoasei membranei. În acest context, este evident că ar trebui să acordați o atenție deosebită calității produselor consumate cât și băuturilor și a hranei probiotice pentru dumneavoastră și pentru cei dragi.
